ISTORIC
Dacă există vreo licoare ce cu trecerea timpului devine tot mai bună, atunci aceasta este cu certitudine vinul. Şi de aceea, probabil, vinul merge mereu mână în mână cu o poveste sau cu o întamplare reală intrată în legendă.
Povestea Cramei Basilescu are o savoare aparte, asemeni vinurilor produse aici.
Lumea evoluează datorită oamenilor cu viziune, care simt şi acţionează înaintea epocii lor. Un asemenea vizionar a fost Nicolae Basilescu. Urmaş de familie nobilă - Saint Georges de Posingen, atestată documentar în anul 400, Basilescu s-a remarcat ca o personalitate proeminentă a societăţii româneşti de secol XIX.
Decan al Facultăţii de Drept (1896-1928), ctitor de biserici şi întemeietorul Bucureştilor Noi, Nicolae Basilescu a rămas cunoscut în epocă şi pentru vinurile sale deosebite. Era faimoasă şampania produsă din struguri de la Urlaţi.
În perioada 1910-1921, prin efort propriu şi cu ajutorul a mai multe instituţii (Banca Marmorosch Blank et Co., Societatea Naţională de Credit Industrial, Banca Naţională a României, Casa de Şampanie St. Marceaux & CO., Champagne, Franţa), restaurează Fabrica de Bere din Bucureştii Noi şi o transformă în Fabrică de Şampanie Naturală.
La data de 28 ianuarie 1928, printr-un proces verbal, Casa de St. Marceaux&Co. (fondată la Reims în anul 1837) autorizează în mod formal să i se întrebuinţeze marca şi numele pe sticlele de vin oferite consumatorului român. Era un semn al deplinei încrederi în calitatea produselor Basilescu. Vinul materie primă pentru spumante era produs la Urlaţi, unde familia Basilescu deţinea o proprietate şi crama.
Întru preţuirea locului unde se întâlneau marile spirite ale vremii - de la scriitori, actori, pictori, până la politicieni şi diplomaţi - şi pentru prietenia pe care o avea cu familia Capşa, Nicolae Basilescu încredinţează Casei Capşa reprezentarea şi vânzarea şampaniei şi a vinurilor sale. Din gama privată pe care a creat-o special pentru faimosul restaurant făceau parte mărcile Grand Capşa 1920, Capşa 1921, Riesling Capşa, Clos Bob Capşa, Capşa Rouge, Pelin Capşa.
Povestea de succes se întrerupe însă brusc în 1945, când statul confiscă toate bunurile şi terenurile familiei Basilescu; membrii ei sunt forţaţi să se mute la Mizil, unde au domiciul până în 1963.
După 1990, această istorie îşi află un nou început: urmaşii lui Nicolae Basilescu reuşesc să-şi redobândească o parte din bunuri.
În 2008, la Urlaţi, se înfiinţează Crama Basilescu. Viile, conacul şi crama reprezintă azi locul unde vechile tradiţii îşi găsesc valenţe moderne. Aici se produce şi se promovează vinul de înaltă calitate, cu accent pe soiurile tradiţionale româneşti.
Lumea evoluează datorită oamenilor cu viziune, care simt şi acţionează înaintea epocii lor. Un asemenea vizionar a fost Nicolae Basilescu. Urmaş de familie nobilă - Saint Georges de Posingen, atestată documentar în anul 400, Basilescu s-a remarcat ca o personalitate proeminentă a societăţii româneşti de secol XIX.
Decan al Facultăţii de Drept (1896-1928), ctitor de biserici şi întemeietorul Bucureştilor Noi, Nicolae Basilescu a rămas cunoscut în epocă şi pentru vinurile sale deosebite. Era faimoasă şampania produsă din struguri de la Urlaţi.
În perioada 1910-1921, prin efort propriu şi cu ajutorul a mai multe instituţii (Banca Marmorosch Blank et Co., Societatea Naţională de Credit Industrial, Banca Naţională a României, Casa de Şampanie St. Marceaux & CO., Champagne, Franţa), restaurează Fabrica de Bere din Bucureştii Noi şi o transformă în Fabrică de Şampanie Naturală.
La data de 28 ianuarie 1928, printr-un proces verbal, Casa de St. Marceaux&Co. (fondată la Reims în anul 1837) autorizează în mod formal să i se întrebuinţeze marca şi numele pe sticlele de vin oferite consumatorului român. Era un semn al deplinei încrederi în calitatea produselor Basilescu. Vinul materie primă pentru spumante era produs la Urlaţi, unde familia Basilescu deţinea o proprietate şi crama.
Întru preţuirea locului unde se întâlneau marile spirite ale vremii - de la scriitori, actori, pictori, până la politicieni şi diplomaţi - şi pentru prietenia pe care o avea cu familia Capşa, Nicolae Basilescu încredinţează Casei Capşa reprezentarea şi vânzarea şampaniei şi a vinurilor sale. Din gama privată pe care a creat-o special pentru faimosul restaurant făceau parte mărcile Grand Capşa 1920, Capşa 1921, Riesling Capşa, Clos Bob Capşa, Capşa Rouge, Pelin Capşa.
Povestea de succes se întrerupe însă brusc în 1945, când statul confiscă toate bunurile şi terenurile familiei Basilescu; membrii ei sunt forţaţi să se mute la Mizil, unde au domiciul până în 1963.
După 1990, această istorie îşi află un nou început: urmaşii lui Nicolae Basilescu reuşesc să-şi redobândească o parte din bunuri.
În 2008, la Urlaţi, se înfiinţează Crama Basilescu. Viile, conacul şi crama reprezintă azi locul unde vechile tradiţii îşi găsesc valenţe moderne. Aici se produce şi se promovează vinul de înaltă calitate, cu accent pe soiurile tradiţionale româneşti.